Poveste la Castel

Castelul Cantacuzino din Busteni e unul din locurile superbe din Romania cu priveliste de film si aspect de poveste despre care nu stiam mare lucru pana de curand.

Am aflat ca a fost construit de Gheorghe Grigore Cantacuzino si sotia sa Ecaterina, terminat in 1911 cu doi ani inainte de moarte intemeitorului. A servit de-a lungul timpului ca sanatoriu, centru militar iar de curand s-a deschis pentru vizitare turistilor.

In jurul castelului sunt cateva fantani arteziene care aduc putin a Versailles in varianta mai mica si pe intaltime.

Imaginea de pe Zamora este superba, mai ales din fata castelului.
Panorama Castel Cantacuzino

Pe terasa (si inauntru) s-a deschis restaurantul cu nume inspirat “Canta Cuisine” si datorita locatiei, renumelui si panoramei este una dintre cele mai urmarite locatii pentru evenimente.

Asa se face ca in timp ce serveam cea mai buna cafea de anul asta, pe cea mai buna vreme de anul asta am surprins la o masa apropiata o intalnire de afaceri.

Ea. Lucreaza in publicitate si vrea sa arate asta, sta cu ochelari de soare si pregateste un eveniment la care vor participa personaje importante si internationale din lumea artistica. Vorbeste mai direct si este mai naturala in reactii si abordare.

El. Este foarte politicos, vorbeste tare (de fapt asta mi-a si atras atentia asupra lor: politetea formala din voce) si vinde turism de evenimente. E multi-tasking, se muta de pe telefon pe tableta si tot cauta ceva cu privirea dar abandoneaza ca sa isi intretina posibila viitoare clienta. Aduce intr-un fel cu Sorin Danescu.

Par sa fie de aceasi varsta, se si potrivesc, ea ii poveste despre DJ din Beirut si Argentina care vin la evenimente, el despre nenumarate stele de hoteluri. Ea povesteste despre dansuri si planuri, el despre cat de ne-experimentat este in domeniu dar cum ar fi deschis sa incerce.

La masa noastra radeam prevestindu-le viitorul cu succesul evenimentului si cum se vor indragosti si casatori etc.¬†Atentia s-a mutat catre peisaj si alte discutii pana cand…

De la masa cu pricina se auzi dintr-o data:

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=Qh_lB4xHqWw]

Ea alerga intr-un suflet la masa si scoase telefonul din geanta incarcata sa-l opreasca. El veni la fel de repede si isi ridica tacticos casca cu microfon de la iPhone si dupa un scurt dialog intr-o engleza nu foarte accentuata dar totusi eleganta isi exprima cu parere de rau necesitatea de a se deplasa catre o alta intalnire, cu toata ca i-ar face mare placere sa mai vorbeasca despre dansuri si in functie de disponibilitatea timpului vor continua aceasta discutie.

Ea a ramas cu meniul deschis, a deschis si ea tableta sa mai discute cu partenerul (de dans).

El a plecat cu casca in ureche discutand politicos, gesticuland usor plictisit si cu verigheta pe mana.

Iar noi care nu obisnuim sa ascultam ce vorbesc altii pe la mese invecinate am mai tras o gura de aer curat si ne-am mai clatit ochii de frumusetile Romaniei.